Arhitect Ion Popa (1944-1990) și perioada de pionierat a designului românesc
Contribuțiile arhitectului Ion Popa la dezvoltarea designului în România
Fiu de agricultori din satul Crețești, județul Ilfov, Ion (Nelu) Popa a absolvit Liceul „Mihai Viteazul” din București, având o sete de cunoaștere dublată de dorința de a face ceva pentru cei din jur, de a nu trăi degeaba.
Între anii 1965-1972, a fost student la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București. Din cauza unor împrejurări nefavorabile, a intrat la facultate în al treilea an de încercări, fără să fi fost respins vreodată.
În 1967, a făcut Turul Europei pe bicicletă, 5.000 de kilometri în trei luni, plecând de la București cu opriri la: Budapesta, Viena, Praga, München, Paris, Pisa, Florența, Roma, Veneția, Belgrad, Timișoara. Ion Popa considera vitală pentru un arhitect întâlnirea cu arhitectura europeană, cu trecutul și prezentul ei și făcuse deja cu câtva timp în urmă, cu un prieten, turul României cu același mijloc de deplasare.
Tot în timpul studenției, împreună cu alți colegi din cadrul Asociației studenților, a lucrat la deschiderea Club A, devenind membru fondator.
După terminarea facultății, a lucrat la Academia de Studii Economice, „Centrul de consulting în creație industrială, ambalaje și promovarea produselor” (1972-1976), intrând într-un domeniu care îl va forma și îi va dezvolta întreaga carieră, curmată brusc în 1990, dispărând la doar 45 de ani.
Un moment hotărâtor în cariera sa de designer a fost organizarea în cadrul ASE, cu sprijinul AROMAR (Asociația Română de Marketing), a Seminarului Național de Design, cel mai mare eveniment de acest gen până în prezent în România (1974) împreună cu grupul de colegi și prieteni cu care formase Studioul DA (1973-1979): Vlad Calboreanu, Francisc Echeriu, Romeo Simiraș, Marica Solomon, Alba Delia Popa.
